ECRANELE - prieteni sau dușmani?

Înțelegerea revoluției digitale înseamnă să conștientizăm avantajele și riscurile diferitelor utilizări.

”Să adoptăm și să potrivim ecranele pentru fiecare vârstă, astfel încât să învățăm cum să le folosim și cum să ne descurcăm fără ele”- Serge Tisseron,psihiatru care recomandă:

Regula 3-6-9-12

• fără ecrane înăinte de 3 ani

• fără jocuri video înăinte de 6 ani

• fără acces la internet în absența supravegherii parentale înăinte de 9 ani

• fără acces la rețele de socializare înăinte de 12 ani(ultimele cercetări în domeniu ridică pragul la 16 ani).

Iar American Academy of Pediatrics (AAP) trasează următoarele repere:

• 0-2 ani interdicție

• după 2 ani: 10-15 minute (ex.10-15min. la 2-3 ani, 20-30 min la 4-5 ani, 30-40 min la 5-6 ani, 40-60 min la 7 ani)

• 7-10 maxim 1 oră /zi

• Pubertate, adolescență maxim 2 ore/zi, cu atenție acordată rutinei diversificate de activități în fiecare zi.

În practică însă accesul la primul telefon mobil are loc tot mai devreme. În lipsa unui telefon personal, copiii utilizează adesea telefoanele părinților, mai ales în momentele în care aceștia au nevoie de liniște sau când gestionează cu dificultate energia copilului. Dispozitivul este utilizat frecvent pentru jocuri, vizionarea de desene animate sau clipuri online, activități care reușesc să calmeze copilul pentru perioade lungi de timp.

Cu toate acestea, utilizarea excesivă a dispozitivelor smart are implicații asupra dezvoltării copiilor, efectele negative devenind evidente în timp. Utilizarea internetului s-a răspândit în anii 2000, iar telefoanele inteligente în anii 2010, prin urmare este încă devreme să cunoaștem toate efectele nocive.

Importanța stabilirii unor reguli pentru încurajarea unor obiceiuri bune este evidentă, dacă ne gândim la faptul că spre exemplu desenele și jocurile video stimulează zonele creierului care răspund la recompense determinând eliberarea de dopamină, ceea ce îi face pe copii să nu se mai poată opri, iar reducerea acestor comportamente de consum nu are în spate elemente de voință ci restructurarea mecanismelor similare adicțiilor (sevraj,etc.).

Mai mult efectul de lingering își face apariția. Acesta se referă la efectele psihologice, fiziologice sau comportamentale care persistă după încheierea unei interacțiuni cu tehnologia.

Să nu uităm de FOMO (Fear of Missing Out) care se traduce prin frica de a rata ceva, în timpul unei perioade de deconectare, deoarece ”viața virtuală” continuă și după ce închizi calculatorul sau smartphone-ul.

Un ecran nu este bun sau rău în sine, ci utilizarea lui trebuie adaptată la capacitățile și nevoile fizice, psihologice și emoționale ale fiecărui individ.

Să luăm exemplu copilul de până la 3 ani: acesta se dezvoltă datorită celor 5 simțuri și nu are nevoie de ecrane în ciuda presiunii sociale. Jocurile senzoriale, cititul de povești, cântecele și manipularea obiectelor ajută la o dezvoltare psihomotorie optimă. Blocarea tuturor acestor posibilități din cauza ecranelor poate duce la întârzierea limbajului, supraponderabilitate, tulburări de somn, etc.

Rolul părintelui este așadar, la fel ca în toate celelalte aspecte ale vieții, de a proteja, de a educa, de a preveni și de a sprijini copilul.

Este important sa le transmiteți că:

• tot ce apare în online poate fi pus sub semnul întrebării. Dezvoltă gândirea critică. Aceasta este capacitatea de a nu crede tot ce ni se prezintă ca fiind adevărat și este esențial să ne-o formăm de la o vârstă fragedă.

• tot ce introduci ar putea deveni domeniul public

• tot ce postezi va rămâne acolo pentru totdeauna (valabil și pentru părinți). Alege să folosești pseudonime (pentru ați proteja identitatea), nu împărtăși informații personale (ex: CNP, adresa, nr. cardului etc.) schimbă des parolele și nu le divuga nimănui.

• e bine să ceri ajutorul unui adult de încredere, în cazul în care cineva te hărțuiește (îți trimite mesaje jignitoare, etc.). Fii atent la Grooming – acesta este un proces prin care un adult se dă drept copil și creează o relație de încredere cu un copil în scopul de a-l manipula, exploata sau abuza (ex: îl ascultă, îi fac să se simtă înțeleși apoi le cer poze, detalii personale, întălniri și folosesc șantajul).

• educația financiară trebuie prioritizată.

Dacă ești deja în mijlocul unui haos și nu știi de unde să începi, încearcă să alegi un lucru care îți dorești să fie altfel, să-l schimbi și să perseverezi până când acesta devine un obicei. ”Gândește-te la evoluție, nu la revoluție!”